DICŢIONAR AL PRESEI DE LIMBA GERMANĂ DIN BUCOVINA ISTORICĂ
1848-1940
CNCSIS : Programul PN II – IDEI cod. 2207; contract nr. 810/2009
Director : Prof. dr. Andrei Corbea-Hoişie
- ECHIPA
- FINANŢARE
- REZULTATE PARŢIALE (Participări la manifestări ştiinţifice & publicaţii)
- SINTEZĂ ETAPA 2009 (Faza I şi II)
1. ECHIPA
Director:
Prof. dr. Andrei Corbea-Hoişie – CV şi Lista de publicaţii
Membri:
Lect. dr. Hans Neumann – CV şi Lista de publicaţii
Lect. dr. Ion Lihaciu – CV şi Lista de publicaţii
Prep. drd. Dragoş Carsevici – CV şi Lista de publicaţii
2. – FINANŢARE
- CNCSIS, Program IDEI – cod.2207
- Nr. Contract: 810/2009
- Suma totală: 884.478 Lei
3. – REZULTATE PARŢIALE (Participări la manifestări ştiinţifice & publicaţii)
a) Publicaţii:
Andrei CORBEA-HOIŞIE: History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19th and 20th Centuries. Volume II, ed. by M. Cornis-Pope and J. Neubauer, în: Arcadia [Berlin – ISI], Bd. 44 (2009), Heft1, S. 198-200.
Andrei CORBEA-HOIŞIE: Réflexions sur le tournant celanien, în: «Continuum» [Tel Aviv], Nr. 6 (2009), p. 130-140.
Andrei CORBEA-HOIŞIE: Negative Galizien-Klischees in der Bukowiner Öffentlichkeit vor dem 1. Weltkrieg, în: Historia sub specie aeternitatis. In honorem magistri Alexandru Zub, ed. de V. Spinei şi Gheorghe Cliveti, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2009, p. 339-352.
Andrei CORBEA-HOIŞIE: Jüdisches und jiddisches Czernowitz in Kunst und Kultur im alten Czernowitz, în: Mythos Czernowitz – Eine Stadt im Spiegel ihrer Nationalitäten,Potsdam -Germania, 2009, p. 66-81.
Ioan LIHACIU: Kunst und Kultur im alten Czernowitz, în: Mythos Czernowitz – Eine Stadt im Spiegel ihrer Nationalitäten,Potsdam -Germania, 2009, p. 46-64
Ion LIHACIU: Der Anfang des Theaterlebens in der Bukowina wiederspiegelt in der wiener satyrischen Zeitschrift der Humorist und in der amtlichen Czernowitzer Zeitung, în:Acta Iassyensia Comparationis, Iaşi, Nr. 7/2009, p. 126-135.
b) Participări ale directorului de proiect la manifestări ştiinţifice:
– Conferinţa ştiinţifică internaţională «Ernst-Jünger: încercare de bilanţ» la Universitatea dinWrocław:Wroclaw- iunie 2009.
– Simpozionul internaţional «Paul Celan şi spaţiul cultural european», organizat de Centrul de cercetare «Paul Celan» al Facultăţii de Limbi Străine de la Universitatea Bucureşti în cadrul Festivalului internaţional «George Enescu»: Bucureşti – septembrie 2009.
– Conferinţa internaţională a Institutului pentru Ştiinţele Culturii al Academiei Austriece de Ştiinţe din Viena cu tema: «Spaţii intermediare. Migraţie şi delimitarea culturilor şi identităţilor»: Viena – octombrie 2009.
– Workshop-ul dedicat «Traducerii Corespondenţei Celan-Bachmann», organizat la Societatea Austriacă de Literatură din Viena în cadrul celei de-a III-a Întîlniri bienale a Bibliotecilor «Austria» cu tema «Şansele reţelelor culturale»: Viena – noiembrie 2009.
– Colocviul organizat cu prilejul deschiderii expoziţiei «Paul Celan şi Meridianul său în Arhiva Alfred Margul-Sperber» la Muzeul Literaturii Române: Bucureşti – decembrie 2009.
4. – SINTEZĂ ETAPA 2009 (Faza I şi II)
Raport cu privire la îndeplinirea obiectivelor de lucru propuse pînă la data de 15.12.2009 in cadrul proiectului de cercetare exploratorie
«DICŢIONAR AL PRESEI DE LIMBA GERMANĂ DIN BUCOVINA ISTORICĂ
1848-1940»
Echipa angajată în îndeplinirea proiectului de cercetare exploratorie « DICŢIONAR AL PRESEI DE LIMBA GERMANĂ DIN BUCOVINA ISTORICĂ 1848-1940 », şi formată din prof. dr. Andrei Hoişie, lector dr. Ioan Constantin Lihaciu, lector dr. Hans Neumann, prep. drd. Dragoş Carasevici, a evaluat încă de la începutul activităţii de cercetare prevăzute în planul proiectului întregul ansamblu al informaţiilor aflate la dispoziţie prin bibliografia primară şi secundară a temei, departajîndu-le pe cele fiabile de acelea care necesită o foarte atentă reconsiderare. S-a constatat cu această ocazie că procesul de configurare şi ordonare a ansamblului presei de limba germană din Bucovina necesită trei categorii de investigaţii, pînă în momentul de faţă incomplete: cele care implică izvoarele indicînd punctual existenţa şi datele de apariţie ale publicaţiilor din aria geografică şi lingvistică avută în vedere; cele ce vizează examinarea propriu-zisă a fiecărei publicaţii în parte; cele ce privesc reconstituirea contextului istoric, politic, cultural şi publicistic, fără de care descrierea motivaţiilor imediate şi ale evoluţiilor din istoria respectivelor publicaţii nu este posibilă. O clarificare teoretică în conexiune cu cele de mai sus s-a vădit deasemenea necesară în legătură cu definirea tipului de publicaţii periodice ce se pretează includerii în materia proiectului; criteriile şi condiţiile prezenţei în spaţiul public au trebuit de aceea odată mai mult analizate şi precizate. Problematica relativă la cuprinsul unui « dicţionar » ideal al presei de limba germană din Bucovina a făcut deasemenea obiectul dezbaterilor clarificatoare în echipa angajată în proiect: s-au desprins din acestea două principii fundamentale, menite a călăuzi întregul mers al cercetărilor: pe de o parte principiul exhaustivităţii, altfel spus efortul de a înregistra şi documenta fără excepţie toate titlurile de publicaţii de limba germană bucovinene apărute în intervalul temporal precizat, – ceea ce corespunde obiectivului principal al proiectului, acela de a redesena prin intermediul «opiniei publice» dimensiunea culturii germanofone din Bucovina istorică şi a oferi pe această cale o explicaţie plauzibilă pentru performanţele ei ştiinţifice, literare şi artistice ulterioare -, pe de altă parte acela al tratamentului diferenţiat al fiecărui titlu în parte – ceea ce presupune ca, pe lîngă o consemnare foarte precisă a tuturor datelor redacţionale şi tehnice aferente oricărei publicaţii, titlurile care au avut o pondere reală culturală, politică sau de altă natură în spaţiul public al provinciei să beneficieze de o investigaţie şi o prezentare pe măsură în economia derulării proiectului şi a valorificării sale redacţionale.
Membrii echipei proiectului au ţinut seama de etapizarea planificată în documentaţia iniţială. Un prim demers, derulat prin activitatea de sistematizare a bibliografiei deja acumulate, prin contactele cu specialiştii în domeniu (precum dl. dr. Markus Winkler, de la Universitatea din Portsmouth), ca şi prin anchetele întreprinse pînă în acest moment în bibliotecile din ţară şi din străinătate în care s-a lucrat (BCU Iaşi, Biblioteca Academiei Române Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române-Arhiva Sperber Bucureşti, Biblioteca Naţionala Austriacă din Viena, Biblioteca Universităţii din Viena, Centrul de Documentare de Presa al Universităţii din Innsbruck, Biblioteca Naţională Germană din Leipzig, Biblioteca Ossolineum din Wroclaw), a condus spre completarea semnificativă a listei publicaţiilor de luat în consideraţie. A contat în acest sens atît obţinerea unor date cu privire la fondurile aflate in depozitele Arhivei regionale şi ale Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi, ca şi valorificarea a două izvoare austriece privitoare la publicistica din fostul spaţiu al Monarhiei habsburgice: «Preis-Verzeichniss der in der öster. -ung. Monarchie und im Auslande erscheinenden Zeitungen und period. Druckschriften, bearb. von der k.k. Postamts-Zeitungs-Expedition in Wien» (Lista de preţuri a ziarelor si tipăriturilor periodice apărute în Monarhia austro-ungară şi în străinătate, prelucrată de Serviciul de expediţii ziarelor al Oficiului poştal chezaro-crăiesc din Viena) – apărute quasi-anual de la 1872 la 1914, unde se consemnează toate publicaţiile abonabile şi transportabile din acest spaţiu, cu date semnificative asupra periodicităţii şi volumului fiecăreia – precum şi cataloagele de titluri ale mai multor agenţii austriece şi germane specializate în mijlocirea către presă a reclamelor şi anunţurilor (Hübner, Haasenstein & Vogler, Rudolf Mosse, M. Dukes, Rudolf Schalek), publicate periodic de la mijlocul secolului al XIX-lea pînă la al doilea război mondial, cu date privitoare la interesul economic al periodicelor, inclusiv cu menţiunea tirajelor în cazul cotidienelor şi săptămînalelor. Lista rezultatelor pînă în acest moment reprezintă o evidenţa aproape completă a prezenţei periodicelor de limbă germană apărute în Bucovina istorică între 1848-1940 în bibliotecile, arhivele şi colecţiile din diferite centre europene; există o viziune clară asupra fondurilor principale şi, dacă acestea sînt incomplete, şi asupra posibilităţii de a consulta în altă parte ceea ce lipseşte acolo. Un succes ce merită a fi amintit l-a constituit descoperirea a două publicaţii considerate pînă în acest moment pierdute: „Die neue Heimat“ (1920), la Biblioteca Naţională Germană din Leipzig, şi „Die Strasse“ (1928), la Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti. O concluzie deocamdată parţiala este aceea că un număr de titluri dintre cele furnizate de izvoarele sigure nu figurează totuşi în evidenţele nici unei biblioteci sau arhive din acelea unde au fost colecţionate periodicele bucovinene de limbă germană; în cazul că pînă la sfîrşitul perioadei de investigaţii nu se va descoperi nici un număr păstrat din aceste titluri, sumarul final al dicţionarului le va consemna, cu trimiterea exclusiva la izvorul sau izvoarele care îl înregistrează.
Izbucnirea epidemiei de gripă în Ucraina a împiedicat doi membri ai echipei să efectueze o deplasare planificată care ar fi avut drept obiect, pe lîngă consultarea titlurilor aflate în exclusivitate la bibliotecile şi arhivele din Cernăuţi, şi o verificare suplimentară a listelor de publicaţii mai ales de la Lwiw, unde se va impune cu necesitate – la fel ca şi la biblioteca Muzeului Judeţean de la Suceava – o asemenea investigaţie. Cercetările punctuale asupra titlurilor aflate pe listă, prevăzute a se desfăşura sistematic şi de a trece în revistă fără excepţie toate publicaţiile disponibile ce se încadrează în canonul stabilit, s-au desfăşurat, cu excepţia mai sus amintită, conform planificărilor, la Iaşi, Bucureşti, Viena etc. S-au abordat, şi pentru a evalua din punct de vedere tehnic timpul necesar unui bilanţ complet al diferitelor colecţii de publicaţii atît titluri ale unor periodice cu anvergura cantitativă şi calitativă foarte diferite, cît şi titluri ce au apărut pe perioade scurte, cu un număr mic de pagini, sau care nu au fost colecţionate decît precar şi parţial. Menţionăm dintre acestea „Die Wahrheit“, „Czernowitzer Allgemeine Zeitung“, „Bukowinaer Rundschau“, „Bukowinaer Lloyd“, „Neue Freie Lehrerzeitung“, „Bukowinaer Fortuna“, „Der Patriot“, „Jüdisches Wochenblatt“, „Der Weg“, „Ostjüdische Zeitung“, „Der Tag“, „Czernowitzer Woche“, „Bukowiner Wahrheit“, „Freiheit!“, „Bukowinaer Bergjournal“ etc.
Unul din obiectivele importante planificate pentru aceste prime două etape ale derulării proiectului a avut în vedere alcătuirea cîtorva articole de probă şi a modelului definitiv care ar urma să fie luat în considerare la redactarea finală a articolelor dicţionarului. Publicaţia aleasă în acest sens a fost „Die Wahrheit“, apărută la Cernăuţi (şi Viena) între noiembrie 1907 şi august 1914, cu o pauză semnificativă pe parcursul anului 1913 – publicaţie prevăzută ca bilunară, editată în limba germană de Mihail Chisanovici şi de un grup de apropiaţi ai lui Aurel Onciul, preluînd tiparul consacrat în publicistica germanofonă de celebra „Die Fackel“ a lui Karl Kraus. Studiul asupra manifestării acesteia în spaţiul public al Bucovinei dinaintea Primului Război Mondial a favorizat, prin complexitatea prestaţiei politice, naţionale, culturale şi chiar stilistice a revistei, meditaţia noastră asupra modalităţilor de descriere „formală“ şi „continutistică“ a publicaţiilor din categoria celor cu „greutate“ în presa provincială, cu deosebire asupra abordării unor chestiuni mai puţin transparente din existenţa unei publicaţii, precum reconstituirea din chiar materialul nemijlocit la dispoziţie a controlului financiar şi politic exercitat asupra ziarului sau revistei, a nivelului tirajului şi a distribuţiei, a identificării autorilor articolelor în general nesemnate şi a decriptării pseudonimelor etc. Au revenit în atenţie cu acest prilej dificultăţi şi dileme legate de volumul consacrat fiecărui articol în parte, de referinţele mai mult sau mai puţin precise la procesul de modernizare însoţit de momente anume din istoria politică şi culturală a Bucovinei, implicînd aprofundarea acestora în momentul redactării textului articolelor, de necesitatea şi posibilitatea recursului la documente de arhivă mai „delicate“ şi de aceea mai greu accesibile, precum rapoarte ale cenzurii sau ale poliţiei, sau chiar legate de tranşarea definitivă a tipului de „discurs“ utilizat în redactarea articolului final, cu alte cuvinte asupra raportului dintre registrul tehnic, narativ şi speculativ-eseistic. Rămîn încă în discuţie întrebări legate de succesiunea alfabetică a articolelor, de trimiterile biobibliografice spre lămurirea unor evenimente sau cariere, de păstrarea unor formule în originalul german sau traducerea lor românească etc. În cazul unor publicaţii cu un profil foarte limitat, precum „Bukowinaer Fortuna“, s-a convenit ca formula finală a articolului să reţină, pe lîngă o foarte succintă caracterizare, doar datele strict tehnice ale apariţiei.
Echipa angajată în proiect s-a întrunit periodic, în medie de două ori pe lună, pentru analiza în comun a procesului de acumulare a datelor şi a experienţei acumulate pe parcursul stagiilor de documentare şi a redactării articolelor de probă. Un rol important în clarificarea unei serii de probleme l-a avut schimbul de idei efectuat cu cadre didactice şi cercetători ai universităţii din Innsbruck, autori ai unor lucrări referitoare la presa provincială din regiunea Tyrol. În activitatea echipei a fost antrenată şi o doctorandă la zi în germanistică, instruită să ordoneze arhiva şi biblioteca strînse între timp. Colaborarea cu serviciul de achiziţii al Universităţii a contribuit deasemenea la crearea cadrului organizatoric adecvat activităţii echipei de cercetare.