CURRICULUM VITAE

EUGENIA DIMA

 Adresa: Str. Armeană, nr.1, Bl. L2, et. 4, ap.1, 700039, Iaşi, România, tel. 0232/410772

E-mail: eta_dima@yahoo.com

Studii:

1951-1962 – Şcoala Medie Nr. 4 şi Liceul “G. Ibrăileanu”, Iaşi

1962 – 1967 – Facultatea de Filologie a Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, secţia de Limba şi literatura română

 

Specializări:

29 iulie – 12 august 1988 – stagiu de documentare la Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg (Germania) la tema Documenta linguae dacoromanorum. Biblia 1688

1989 – Titlul de Doctor în filologie la Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi cu teza Limba traducerilor laice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea din Muntenia.

Activitate profesională

• 1 nov. 1967 – Cercetător ştiinţific stagiar la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor al Filialei Iaşi a Academiei Române, Departamentul de Lexicologie şi Lexicografie, redactor şi revizor la Dicţionarul limbii române (literele E, L, V).
• 1971 – Cercetător ştiinţific
• 1991 – Cercetător  ştiinţific  principal, gr. III  la  Institutul  de  Filologie  Română  “A. Philippide” – Iaşi
• 1997 – Cercetător ştiinţific principal, gr. II
• din 1999 – Cercetător ştiinţific principal, gr. I
• 2009  1 oct.  pensionare
• 2011-2013 Cercetător ştiinţific principal, gr. I la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
• 1989 – 1992; 1998-2ooo  – Şef de departament la Dicţionarul limbii române.  
• Membru al Societăţii de Stiinţe Filologice din România
• Membru al Societăţii de Studii Neoelene din România
• Membru fondator al Asociaţiei Culturale „A. Philippide” – Iaşi, România.

 

LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE

 VOLUME

 Limba traducerilor laice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea din Muntenia, 266 pag., Iaşi, 1989 (autoeditare);

Dictionarul Explicativ Ilustrat al Limbii Romane (DEXI), Chişinău, Editurile Arc si Gunivas, 2007, 2240 pagini,  coordonare ştiinţifică, redactare şi revizie;

Ioan Cantacuzino, Patru apologii pentru religia creştină şi Patru oraţii. Traducere în limba română la mijlocul secolului al XVIII-lea de Nicolae Spătarul (Milescu), ediţie critică, studiu introductiv, notă aspra ediţiei, note şi comentarii, glosar de Eugenia Dima, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, 426 pagini.

Shimonahia Xenia Iordache Hagiu de la mănăstirea Agapia, Prima poetă în istoria literaturii române STIHURI, Editura GUNIVAS Chişinău, 2012. Ediţie îngrijită de Eugenia Dima, Studiu introductiv de N. A. Ursu

În colaborare:

Dicţionarul limbii române,  Literele V, W, X, Y, tomul XIII, părţile 1, 2, 3, E.A., Bucureşti, 1997, 2003, 2007, 2416 p.

Dictionarul limbii române, litera L, tomul  V, E.A., Bucureşti, 2008, 815 p;

Dictionarul limbii române, litera E, tomul I,   părţile 7, 8, E.A., Bucureşti, 2009, 2010, 749 p;

Monumenta linguae dacoromanorum. Biblia de la 1688. Pars V, Deuteronomium; ediţie critică, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1997; Pars  XI. Liber Psalmorum, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, 2003; Pars  VI. Iosue, Iudicum, Ruth, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, 2004, 1363 p;

Dicţionar enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, Chişinău, 1999; 1808 p;

Dicţionar enciclopedic junior, (DEJ),  Editura „Cartier”, Chişinău, 2005;

Dicţionar enciclopedic, Editura Cartier, Chişinău, 2oo3, retipărit  în 2004; 1850 p.

Dicţionarul limbii române. Ediţie anastatică îngrijită de Institutul de Linguistică  „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Tomul V, E, Tomul VII, J – lherzolită, Tomul XIX, Vîclă – Z, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010. ISBN: 978-973-27-1977-0.

 

STUDII ŞI ARTICOLE DE FLOLOGIE ŞI ISTORIE LITERARĂ

Traduceri necunoscute ale lui Iordache Slătineanu din teatrul lui Metastasio, în “Anuar de lingvistică si istorie literară”, XVIII, 1981-1982, A, p. 121 – 127;

Alecu Văcărescu, traducător al Erotocritului, în “Limba română” XXXIII, 1984, nr. 6, p. 492 – 502;

Aspecte fonetice dialectale în traducerile munteneşti laice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (I), in “Anuar de lingvistică şi istorie literară”, XXX, 1985, A, p. 301-310;

Primele traduceri din Halima în limba română, în “Anuar de lingvistică şi istorie literară”, XXXI, 1986-1987, A, p.39-64;

Aspecte fonetice dialectale în traducerile munteneşti laice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (II), în “Analele ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi”, Secţ. e – Lingvistică, XXIX, 1993, p. 87- 96; Cercetarea filologică, temelia adevăratei istorii literare, în „Cronica”, serie nouă XXXIII, iulie 1998, nr.7, p. 12;

Cântare pentru a doua venire  a lui Hristos, poema împăratului bizantin Leon Înţeleptul, tradusă de Nicolae Spătarul (Milescu),  în “Limba  română”, 2001, nr. 1-2,  p. 45-57;

Prima traducere din Fontenelle în cultura românească, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi”, secţiunea III e.  Lingvistică, tomurile XLIX-L, 2003-2004, p. 169-182;

Mihai Cantacuzino, traducătorul în limba română al Voiajorului francez al lui Joseph Delaporte, în “In honorem Gabriel Ştrempel”, Satu Mare, Editura Muzeului Sătmarean, 2006, p. 214–229;

Influenţa lui Petrarca la începutul liricii româneşti , în “80 anni di italienistica presso l’Universita’ Al. I. Cuza, Iaşi”. Atti del Simposio internazionale di Iasi (12–13 maggio 2006), Iaşi, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2006, p. 166–171.

L’identificazione dei tratti linguistici dai testi rumeni del boiardo Spatar Nicolae (Milescu). Questioni netodologiche, în  “Lucrările Conferinţei Naţionale  “Text şi discurs religios”, Iaşi, 10-12 noiembrie”, 2011, ediţia a IV-a, editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi 2012, p. 107-123.

Una versione inedita della cronaca della Moldavia dal 1709 al 1711 di Nicolae Costin, interpolata nella Viaţa lui Petru, în „Analele ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi”, Secţiunea III e – Lingvistică, LVIII,, 2012, p. 75-86;

 

Ordine, premii, diplome

– Diploma Primăriei Municipiului Chişinău, Republica Moldova, nr. 3 din 14. 01. 1999, pentru merite deosebite în domeniul cultural şi contribuţie importantă la editarea Dicţionarului enciclopedic ilustrat (DEI), editura CARTIER, 1999;

– Diploma  Marele Premiu Coresi la Salonul Internaţional de Carte, 2007, Chişinău, Republica Moldova, pentru Dicţionarul explicativ ilustrat (DEXI), editurile ARC şi GUNIVAS, 2007, acordată de Biroul de Informare al Consiliului Europei în Moldova şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ;

– Premiul Cartea anului la Salonul Internaţional de Carte Românească, 2007, Iaşi, pentru Dicţionarul explicativ ilustrat (DEXI), editurile ARC şi GUNIVAS, 2007, acordat de Biblioteca Judeţeană  „Gh. Asachi”, Iaşi ;

– Diploma de Onoare cu cruce de argint a Fundaţiei Academice Petre Andrei, pentru promovarea limbii, literaturii şi civilizaţiei române pe plan naţional şi internaţional, 2007;

– Diploma „Meritul Academic”, pentru merite şi devotament în realizarea Dicţionarului limbii române, 21 aprilie 2010, acordată de Academia Română.

– Ordinul „Meritul cultural” în grad de Cavaler, pentru întreaga activitate de cercetare ştiinţifică, decret nr. 902 din 10.09.2010;

– Premiul Academiei Române „Timotei Cipariu”, pentru Dicţionarul limbii române, 16.12. 2010.

– Premiul „Revelaţia anului” la Salonul Internaţional de Carte 31 august-4 septembrie, 2012, Chişinău, Republica Moldova, pentru Shimonahia Xenia Iordache Hagiu de la mănăstirea Agapia, Prima poetă în istoria literaturii române. Stihuri.

 

 Repere bibliografice

 Florin Faifer, Semnele lui Hermes, Editura Minerva, Bucureşti, 1993, 30; La Storia di Filerot e Anthusa, edizione critica, introduzione e traduzione a cura di Angela Tarantino, Bagato Libri, 1996, 62, 101-112, 127, 148, 195; Ion-Horia Bîrleanu, Biblia 1688. Pars V, Deuteronomium(A doua lege), în „Evenimentul” nr. 1936, 12 XII 1997, p. 12; C. Frâncu, Monumenta linguae dacoromanorum. Biblia 1688. Pars V, Deuteronomium, în „Revista Română”, IV, nr.1, 1998, p.15; Alexandru Gafton, Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, Pars V. Deuteronomium, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1997, în AUI XLIII (1997), p. 272-274 (în colaborare cu Aurelia Merlan); N.A. Ursu, Contribuţii la istoria literaturii române. Studii şi note filologice, Iaşi, Editura Cronica, 1997, 430; Stelian Dumistrăcel, Cum se face o limbă?, în “Cronica” serie nouă, XXXIII, 1478, nr. 2, februarie 1999, p. 18; Al Andriescu, Fascinaţia neologismului, în “Monitorul”, 2 februarie 1999, p. 8A; George Pruteanu, Larousse-ul românesc, în “Dilema” VII, nr. 35, 19-25 februarie 1999, p. 13; Nicolae Corlăţeanu, O nouă carte a cărţilor, în “Revista cărţilor”, 10-14 noiembrie 1999, p. 11-12; N.A. Ursu, Contribuţii la istoria culturii româneşti. Studii şi note filologice, Iaşi, Editura Cronica, 2002, 417; Idem, Trecut, prezent şi perspective în cercetarea filologică românească, în „Convorbiri literare”, serie nouă, CXXXVI, 2002, nr. 11, 75 (II); Stelian Dumistrăcel, „Să mai poţi ceti Psaltirea”, în „Convorbiri literare”, serie nouă,  CXXXVII, 2003, 9, 55-58; Ana-Maria Minuţ, Monumenta linguae dacoromanorum. Biblia de la 1688. Pars  XI. Liber Psalmorum,  în LR, LII, 2003, 226-227; N.A. Ursu şi Despina Ursu, Împrumutul lexical în procesul modernizării limbii române literare (1760-1860), vol. I.  Studiu lingvistic şi de istorie culturală, Iaşi, Editura Cronica, 2004, 6, 28, 29, 126, 179; Ion Simuţ, Filologie savantă, în “România literară” 3-9 august 2005, anul XXXVIII, p.13; Petru Soltan, DEXI- opinia unui amator în materie, în „Literatura şi arta”, Republica Moldova,  nr. 47 (3247), 22 noiembrie 2007; Dicţionar general al literaturii române (DGLR), Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, vol. II, 41, vol. VII, 209, 219. Gabriela E. Dima, L’influsso italiano sul teatro rumeno moderno în „La cultura italiana in Romania – 80 anni di italianistica presso l’Università «Al. I. Cuza», Iaşi”. Atti del Simposio Internazionale di Iasi (12-13 maggio 2006), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, 175.

Cititor de serviciu. Alex. Ștefănescu, Prima poetă de limbă română:  Xenia Iordachi Hagiu, Stihuri, Chişinău, Ed. Gunivas, 2012,  Evenimentul Zilei , marţi, 30 October 2012;

AL. CISTELECAN, Xenia Iordachi Hagiu, o nouă poetă (prima dintre românce) REVISTA CULTURA, Numarul 48 / 2012 (402)

* Prima poetă a literaturii române/ de Ziarul de duminică, 3 mai 2013 Autor: Ziarul de Duminica EVENIMENT EDITORIAL; articol de fond.

Volumele DLR, DEI, DEXI, Ioan Cantacuzino, Patru apologii pentru religia creştină şi Patru oraţii. Traducere în limba română la mijlocul secolului al XVIII-lea de Nicolae Spătarul (Milescu), Shimonahia Xenia Iordache Hagiu de la mănăstirea Agapia, Prima poetă în istoria literaturii române STIHURI,  au fost introduse în bibliografia obligatorie a Dicţionarului-tezaur al Academiei Române.

 

Comunicări:

 

Criterii pentru stabilirea valorii gramaticale la redactarea neologismelor (Consfătuirea pe ţară de lexicologie şi lexicografie, Bucureşti, 1972);

Note lexicale şi etimologice: handră, hăndrălui, handralău, vandralău (Şedinţa de comunicări a Sectorului de lexicografie a Centrului de Lingvistică, Iaşi, 1975);

Note lexicale şi etimologice: veşteji (Şedinţa de comunicări a Sectorului de lexicografie, a Centrului de Lingvistică, Iaşi, 1976);

Note lexicale şi etimologice: valimi, vanolui, văgăli, viz, văgău, vărpăl, vărpăli, vărpălit (Şedinţa de comunicări a Sectorului de lexicografie, a Centrului de Lingvistică, Iaşi, 1977);

Gh. Asachi – întemeietorul învăţămîntului naţional în Moldova (Simpozionul  naţional “Gheorghe Asachi în cultura românească”, Iaşi, mai, 1978);

O traducere necunoscută a lui Iordache Slătineanu (Sesiunea ştiinţifică anuală a Centrului de Lingvistică, Iaşi, iunie, 1983);

Alecu Văcărescu, traducător al Erotocritului (Şedinţa de comunicări a Sectorului de istorie literară, a Centrului de Lingvistică, Iaşi, iulie, 1983);

Trăsături lingvistice în traducerile lui C. Cocorăscu (Sesiunea ştiinţifică anuală a Centrului de Lingvistică, Iaşi, mai, 1984);

Trăsături fonetice dialectale în traducerile munteneşti din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (I) (Al treilea Simpozion Naţional de Dialectologie, Iaşi, octombrie, 1984);

Primele traduceri din Halima în limba română (Sesiunea ştiinţifică anuală a Centrului de Lingvistică, Iaşi, iunie, 1986);

Contribuţii privitoare la viaţa şi activitatea lui Ienăchiţă Văcărescu (Sesiunea ştiinţifică anuală a Centrului de Lingvistică, Iaşi, iunie, 1987)

Traducătorul necunoscut al lui Delaporte în limba română (Sesiunea ştiinţifică anuală a Centrului de Lingvistică, Iaşi, iunie, 1988);

Primul traducător român al lui Fontenelle (Sesiunea ştiinţifică închinată Centenarului Eminescu-Creangă, Iaşi, mai 1989);

Aspecte ale începuturilor liricii noastre moderne (Sesiunea ştiinţifică anuală a Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi, iunie, 1991;

O traducere în limba română, necunoscută, a lui Mihai Cantacuzino, (Simpozionul naţional „Vechi tipărituri şi manuscrise. Bibliofilia azi”- cu rezumat), Braşov, octombrie 1992;

Mihai Cantacuzino, cărturar iluminist al veacului al XVIII-lea (Sipoizionul „Dan Simonescu-90”, Iaşi, decembrie 1992);

Valoarea de imperativ a infinitivului şi a conjunctivului (Zilele academice ieşene, Iaşi, octombrie, 1995)  

Panaiotis Kodricas, intermediarul pătrunderii lui Fontenelle în cultura română (a patra ediţie a Simpozionului Relaţii culturale româno-elene, Iaşi, 30 noiembrie 1996;

„Cântare pentru a doua venire  a lui Hristos”, poema împăratului bizantin Leon Înţeleptul, tradusă de Nicolae Spătarul (Milescu) (Zilele Academice Ieşene, Iaşi, octombrie, 2001;

În ce limbă a fost redactată „Istoria Ţării Româneşti” de Mihai Cantacuzino (Zilele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, octombrie, 2002;

Activitatea culturală a marelui ban Mihai Cantacuzino (Al XII-lea Congres de Genealogie şi Haraldică, Iaşi,15-18 mai, 2003)

Influenţa lui Petrarca la începutul liricii româneşti , Simposio internazionale 80 anni di italienistica presso l’Università “Al.I. Cuza”, Iasi (12–13 maggio 2006), 2006.

Stabilirea trăsăturilor lingvistice ale traducerilor româneşti efectuate de Spătarul Nicolae (Milescu). Chestiuni metodologice (Conferinţa Naţională „Text şi discurs religios”, ediţia a IV-a, noiembrie 2011)

Vechiul Testament în versiunea lui Daniil Panoneanu şi Biblia de la 1688 (Conferinţa Naţională „Text şi discurs religios”, ediţia a IV-a, noiembrie 2012).