Dimensionarea studiului

a)      Analizarea posibilităţilor oferite de bibliografie

Participanţii la proiect au analizat un mare număr de  istorii ale limbii şi ale literaturii, de studii, de cataloage care conţin inventarul cărţilor vechi sau al manuscriselor, lucări de istorie, filologie etc. din ţară şi din străinătate, (cataloage, bibliografii de cărţi vechi, volume de filologie): Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare, I-II, 1991, 1998, N.A. Ursu, Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1962, idem, Contribuţii la istoria literaturii române. Studii şi note filologice, 1997, Contribuţii la istoria culturii româneşti. Studii şi note filologice, 2002, Contribuţii la istoria culturii româneşti în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Editura Cronica, Iaşi, 2003; în colaborare cu Despina Ursu: Împrumutul lexical în procesul modernizării limbii române literare (1760-1860), I,  Studiu lingvistic şi de istorie culturală, 2004 în procesul modernizării limbii române literare (1760-1860). II. Partea I, literele A-M, 2011 Partea II, literele N-Z, 2011. Gabriel Ştrempel, Catalogul manuscriselor româneşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, vol. I, 1978, vol. II, 1983, vol. III, 1987, vol. IV, 1992. C. Litzica, Catalogul manuscriptelor greceşti din Biblioteca Academiei Române, vol. I, Bucureşti, 1909. Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor greceşti. Biblioteca Academiei Române, II‑numerele. 931‑1066, Bucureşti, 1940.  Olimpia Mitric, Cartea românească veche în judeţul Suceava. Catalog, Suceava, 2005. idem, Cartea românească veche în judeţul Suceava. Catalog, Suceava, 2005. Florian Dudaş, Manuscrisele româneşti din bisericile Bihorului. Partea a II‑a, Literatura medievală şi catalogul manuscriselor, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1986. idem, Manuscrisele româneşti medievale din Crişana, Facla, Timişoara, 1986. Ştefan Lemny, Românii în secolul XVIII. O bibliografie, vol. I, Iaşi, 1988. Elena Dima/ Gheorghe Buluţă/ Simona Ceauşu, Carte românească veche în bibliotecile documentare ale arhivelor statului, Bucureşti, 1985. Ana Andreescu, Cartea românească în veacul al XVIII‑lea. Catalogul ilustraţiilor, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004. Sathas, Neoelliniki filologia 1453-1821, Atena 1868. Papadopulos Vretos, Neoelliniki filologia, Atena, 1854. N. Marinescu, Petronel Zahariuc, Ion Caproşu, Documente româneşti din arhiva mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos I-II, precum şi alte cataloage ale bibliotecilor universitare, orăşeneşti, judeţene din ţară.

În urma parcurgerii cataloagelor şi a lucrării de specialitate a rezultat  un număr de peste 2.500 fişe, pe baza cărora s-a stabilit dimensionarea cercetării şi s-a alcătuit un inventar de 234 de traduceri, în marea lor majoritate rămase în manuscrise chirilice, care vor face obiectul analizei. Ca număr de pagini, textele selectate cuprind peste 50.000 de pagini de manuscris chirilic şi  cca 1.500 de pagini de text tipărit.

b)      Stabilirea extinderii şi limitelor cercetării

Cantitatea foarte mare de material care ar trebui parcurs, timpul limitat şi numărul redus de colaboratori au fost privite cu realism. Pentru finalizarea temei de asemenea dimensiuni vor fi folosite studiile filologice anterioare care acoperă mai multe aspecte legate de paternitatea şi datarea unor manuscrise, de trăsăturile lingvistice ale unui text analizat punctual.

De un mare ajutor va fi cercetarea desfășurată în paralel printr-un proiect ERC-like, în care sînt analizate în amănunţime 6 traduceri din aceeaşi perioadă (Patrick Gordon, Geografia,  Vincezo Cornaros, Erotocrit, Voltaire, Ist. lui Carol al XII-lea, Metastasio, Achille, Cesare Croce, Viaţa lui Bertoldo, versiunea moldovenească, Millo, Istoria universală).

Pe măsura completării informaţiilor, se vor adăuga alte traduceri, iar unele, în urma unor corecturi de datare vor fi radiate.

Au fost de asemenea descărcate de pe internet textele din cultura occidentală relevante pentru proiect, disponibile on-line. S-a constatat cu această ocazie că, în unele cazuri, originalele avute în vedere se găsesc în câte o singură copie cunoscută în biblioteci din țări diferite de cele de publicare, făcând astfel necesare și alte deplasări.

c)      Parcurgerea bibliografiei – istoria limbii române literare, interpretarea grafiei chirilice

Membrii echipei, în special colaboratorii tineri sau cei care au absolvit cursurile secțiilor de limbi străine, au avut obligaţia ca, în afara activităţilor concrete, verificabile, să parcurgă o  bibliografie generală  a chestiunii pentru a-şi însuşi cunoştinţele teoretice necesare elaborării temei: cunoştinţe de istorie, de istorie culturală europeană din perioada cercetată, de istoria limbii române, de particularităţile ei și de interpretare a grafiei chirilice.

De asemenea, în cazul colaboratorilor mai tineri, s-a urmărit deprinderea metodologiei de documentare şi cercetare şi încredinţarea unor sarcini punctuale (pentru traducerile din limbile italiană, germană, franceză).