Prin structura şi programele sale, Facultatea de Litere asigură formarea cadrelor didactice pentru învăţământul preuniversitar şi universitar, a cercetătorilor în domeniul filologic, precum şi a specialiştilor în domeniile ştiinţelor comunicării,  traducerii şi  interpretariatului. Implicit, misiunea Facultăţii de Litere este mult mai amplă, dacă avem în vedere că, într-o instituţie de mare prestigiu academic şi cultural, cum este Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, ea constituie nucleul care asigură păstrarea patrimoniului naţional, continuitatea şi dezvoltarea tradiţiilor noastre culturale, înscrierea acestora în circuitul valorilor universale şi, reciproc, cunoaşterea şi propagarea acestora din urmă în spaţiul cultural românesc.

           Facultatea de Litere a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a fost înfiinţată în anul 1860, o dată cu înfiinţarea Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”. Legea învăţământului din 1864 utilizează titulatura Facultatea de Filosofie şi Litere. Va mai figura în documentele oficiale sub diferite alte denumiri : Facultatea de Litere şi Filosofie (până în 1948), Facultatea de Filologie – Istorie – Filosofie (între 1948-1960), Facultatea de Filologie (între 1960-1989), Facultatea de Litere (începând cu 1989).

           La înfiinţare, Facultatea de Litere era formată dintr-o singură catedră de Literatură clasică (latină) şi română. Treptat, apar catedrele de Literatura şi istoria română (1867), Istoria literaturii eline (1897), Filologie română (1897), Istoria literaturii franceze (1897), Limbi slave (1905), Germanistică (1907), Limba şi literatura engleză (1925), Limbi şi literaturi romanice (1926), Conferinţa de Critică şi Estetică Literară (1926), Catedra de Literatură universală (1964), Departamentul de Limbă română pentru studenţi străini (1974). In 1960, se deschid lectoratele de limbă şi civilizaţie română în străinătate, se reînfiinţează lectoratele de limbi străine de pe lângă catedrele de profil ale facultăţii. După 1989, se înfiinţează Departamentul de Jurnalistică şi Ştiinţe ale Comunicării, Catedra de Literatură comparată şi Antropologie culturală.

           Printre marii profesori ai Facultăţii de Litere s-au numărat: V. A. Urechia, Alexandru I. Philippide, Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu, Stefan Vîrgolici, Anton Naum, Ilie Bărbulescu, G. Pascu, Traian Bratu, Charles Drouhet, Neculai Şerban, Th. Simenschy, Iorgu Iordan, Constantin Balmuş, Octav Botez, George Călinescu, Dan Simonescu, Şerban Cioculescu, Petru Caraman, Jean Livescu, Alexandru Dima, N. I. Popa, Gheorghe Ivănescu, St. Cuciureanu, Ariton Vraciu, Mihai Drăgan.

           Cadrele didactice ale Facultăţii de Litere au participat de-a lungul anilor la numeroase colocvii ştiinţifice din ţară şi din străinătate, au publicat numeroase volume individuale şi colective, tratate, atlase, manuale, dicţionare, ediţii critice, studii, articole, traduceri. Multe din aceste volume au fost distinse cu premii ale Academiei sau ale Uniunii Scriitorilor. La toate disciplinele există conducători de doctorate, unii colaborând, pentru îndrumarea tezelor în co-tutelă, cu specialişti de la universităţi din străinătate. Profesorii facultăţii au fost invitaţi să predea în universităţile străine, iar profesori străini au ţinut conferinţe şi cursuri în faţa studenţilor Facultăţii de Litere. Colocviul Naţional Studenţesc “Mihai Eminescu” este organizat anual, în luna mai, colocviul “Limba Română azi”, anual, în luna octombrie, la Iaşi şi Chişinău, iar simpozionul “Journées de la Francophonie”, anual, în luna martie. Facultatea cooperează cu numeroase universităţi din străinătate, prin programele AUPELF-UREF, Tempus,  Socrates – Erasmus.