Prof. Andrei Corbea-Hoișie

Prof. Andrei Corbea-Hoișie a fost unul dintre iniţiatorii în România a studiilor referitoare la „estetica receptării“, legate de cercetările Şcolii de la Konstanz (H.R.Jauss, Wolfgang Iser). Traducerea și comentarea în limba română de către acesta la sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80 a principalelor opere ale lui H.R. Jauss a deschis un vast câmp de cercetare, ce a alimentat un întreg sir de contribuţii ale istoricilor si criticilor literari romani.

A fost în anii ’90 primul traducător si comentator in limba română al operei lui Theodor W. Adorno, ceea ce a deschis interesul cercetării româneşti pentru operele Şcolii de la Frankfurt. Studiile pe care le-a dedicat lui Adorno în România şi în străinătate sunt citate in toate bazele de date consacrate Şcolii de la Frankfurt.

După 1990 s-a ocupat intens, pornind de la opera lui Paul Celan, de reconstituirea istoriei arealului cultural de limba germana din Bucovina si Cernăuţi. Lucrările sale în acest sens sunt considerate de recenzenţii europeni si americani drept contribuţii decisive la clarificarea unui capitol până acum cvasi-necunoscut germanisticii, din istoria culturii europene de limbă germană şi a interferenţelor culturale din Europa Centrală.

Conduce doctorate din anul 1997 în cadrul Universităţii din Iasi şi în cotutelă la Ecole Pratique des Hautes Etudes Paris, Universitatea din Konstanz, Universitatea din Innsbruck, Universitatea din Geneva. A făcut parte din comisii de abilitare, doctorat şi master, pe lângă cele de la Universitatea din Iaşi, la Universitatea din Viena, Universitatea Paris 8, Universitatea din Konstanz, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

 

Curriculum Vitae

a) educaţie

Diploma de Bacalaureat la Liceul „C.Negruzzi” din Iaşi: 1970.

Diploma (de Merit) de Licenţă în germanistică şi romanistică la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: 1974.

Diploma de Atestare a examenului de definitivare în învăţămînt, specialitatea Limba germană, la Institutul Central de Perfecţionare a Cadrelor Didactice Bucureşti: 1978.

Diploma de Licenţă în istorie la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: 1979.

Diploma de Doctorat în filologie la Universitatea din Bucureşti: 1988.

Bursier al Fundaţiei Alexander von Humboldt la Universitatea din Konstanz: 1986, 1991, 1998

Fellow al Centrului Internaţional de Studii în Ştiinţele Culturii din Viena: 1993, 2003

Bursier al Programului comun al Fundaţiilor Alexander von Humboldt şi Fritz Thyssen pentru reconstrucţia ştiinţelor în Europa de sud-est la Universitatea Liberă din Berlin: 2004.

b) activitate profesională

Profesor de limba germană la Şcoala generală nr.13 Iaşi: 1974-1975, la Liceul Industrial nr.1 Iaşi: 1975-1980, la Liceul Naţional Iaşi: 1975-1976

Filolog la Centrul de lingvistică, istorie literară şi folclor al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, colectivul de istorie literară: 1980-1982

Membru asociat al colectivului de istoria culturii al Institutului de Istorie şi Arheologie “A.D.Xenopol” din Iaşi: 1981-1983

Asistent suplinitor la Catedra de Limbi şi Literaturi germanice a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: 1982

Lector suplinitor: 1982-1983 şi definitiv (prin concurs): 1983-1990 la aceeaşi catedră

Conferenţiar la Catedra de Germanistică a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: 1990-1995

Profesor la aceeaşi catedră: din 1995.

Abilitare de a conduce doctorate in filologie, specialitatea limba şi literatura germană: din 1997.

Responsabilităţi administrative

Șef al Catedrei de Limba si Literatura Germană a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: din 1990

Director al Editurii Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”: din 1990

Secretar ştiinţific al Facultăţii de Litere a Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi: 1990-1991

Coordonator al Școlii postuniversitare şi al Secţiei de jurnalistică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Iaşi: 1994-2005.

Coordonator ştiinţific al Bibliotecii Austria de la Universitatea din Iaşi: din 2010.

Responsabilităţi deliberative/consultative

Membru al Senatului Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”: 1990-1991; din 1996

Referent al Fondului Austriac de Cercetare Știinţifică: din 1993

Membru în juriul editorial naţional al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisa: din 1993. Vicepreşedinte: 1996-1997. Preşedinte: 1997-1998.

Membru în Comisia de politologie-jurnalistică-ştiinţele comunicării a Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică: 1994-2005.

Membru în Consiliul Naţional al Fundaţiei pentru o Societate Deschisa: 1998-2000.

Expert al Consiliului Naţional pentru Finanţarea Invăţămîntului Superior: din 1998.

Expert al Comisiei (din 2009 al Institutului) de Știinţele culturii şi teatrologie de pe lîngă Academia Austriacă de Știinţe: din 1998.

Membru in Comisia de filologie a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare: din 2000.

 

Vizibilitatea activității științifice

 

Premii şi distincţii internaţionale: Premiul Johann Gottfried Herder, acordat la Universitatea din Viena de către Fundaţia “Alfred Toepfer F.v.S.”: 1998; Premiul Jakob si Wilhelm Grimm, acordat la Universitatea din Bonn de către Oficiul German de Schimburi Academice: 2000; Doctor Honoris Causa al Universităţii din Konstanz: 2001; Medalia de Merit a Universităţii din Konstanz: 2004.

Profesor asociat/invitat: Profesor asociat al Universităţii Paris VIII-Saint Denis, Departamentul de Studii Germanice: 1993-1994; Profesor invitat al Universităţii din Siegen, Institutul de cercetări in ştiinţele umaniste şi sociale: 1995; Profesor asociat al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Filozofie, Masteratul de Studii Germanice: 1997; Profesor titular al Catedrei de cercetare “Blaise Pascal” la Ecole Normale Supérieure Paris: 1998-1999; Profesor invitat al Universităţii din Fribourg, Seminarul de istorie contemporană: 1999, 2005; Profesor invitat la Ecole pratique des Hautes Etudes, 4-ème Section (sciences historiques et philologiques) – Sorbonne: 2001; Profesor invitat la Universitatea din Viena, Institutul de Romanistică : 2008-2009.

Coordonare redacţională şi editorială: Coordonator al seriei Jassyer Beiträge zur Germanistik/ Contribuţii Ieşene de Germanistică  la Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: din 1983; Membru in Comitetul ştiinţific al revistei Études germaniques, Paris: din 2003; Membru in comitetul editorial al seriei Mitteleuropastudien  la Editura Thelem din Dresda: din 2003.

Membru in societăţi academice şi culturale: Membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice: din 1974; Membru al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată: din 1979; Membru al Societăţii Germaniştilor din România: din 1990; Membru al Uniunii Internaţionale a Germaniştilor: din 1990. Membru în prezidiu : din 2005; Membru al Societăţii Germaniştilor din Austria: din 1993; Membru al Societăţii Germane “Schiller”: din 1993; Membru in prezidiul Societăţii culturale româno-germane din Iaşi: din 1994 ; preşedinte : din 2005; Membru fondator al Asociaţiei de Literatură Comparată din România: din 1997. Vicepreşedinte: 1997-2003; Membru fondator al Societăţii Goethe din România: din 1998; Membru al Academiei de Știinţe (Akademie gemeinnütziger Wissenschaften) din Erfurt: din 2000; Membru fondator şi al prezidiului Asociaţiei germaniştilor din Europa Centrală: din 2002. Vicepreşedinte: 2003-2007.

 

Proiecte de cercetare

 

director de proiect – proiectul CNCS Capacități The Impulse of the Enlightenment in some Romanian Translations in the 18th Century (2012 – 2014).

director de proiect – proiectul CNCS Idei Începuturile modernizării culturii române şi racordarea ei la Occident prin traduceri (2012 – 2014).

director de proiect – proiectul CNCSIS Idei Dictionary of the German newspapers from the historical Bucovina 1848-1950 (2009 – 2011).

director de proiect – proiectul finanțat de International Center for the Study of Cultural Sciences of Vienna; „Erste Bank” Foundation, Science Academy of Austria / Commission for cultural sciences and history of theater Cernauti papers: result and motor of modernization. The relation between public space and urban development in the city of Bucovina at the turn of the century 1890-1914.

co-director de proiect cu prof.  Walter Schmitz – proiectul finațat de “Volkswagen” Foundation, The Center for Central Europe of the Technical University of Dresden, “The Third Europe” Foundation of Timisoara The return of the cities? Functions of the memory culture in Central and South-eastern Europe in the 20^th century,).

expert pe termen lung – proiectul POSDRU/159/1.5/S/140863 – Cercetători competitivi pe plan european în domeniul Științelor umaniste si socio-economice. Rețea de cercetare multiregională (CCPE), finanţat din fonduri structurale europene pentru studii postdoctorale la Universitatea din Iaşi (partener) (2014 –  ).  Proiectul urmărește îndrumarea doctotanzilor şi a postdoctoranzilor din domeniul filologic.

expert pe termen lung – proiectul POSDRU/89/1.5/S/49944 finanţat din fonduri structurale europene pentru studii postdoctorale la Universitatea din Iaşi (2010 – 2012). Proiectul urmărește îndrumarea postdoctoranzilor din domeniul filologic.

membru la numeroase proiecte de cercetare: Dicţionarul literaturii române de la 1900 pînă în prezent (la Centrul de lingvistică, istorie literară şi folclor Iaşi); Limbă şi cultură germană în Moldova de Nord (la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi); Dicţionar de teatru şi dramaturgie în secolul XX (la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi); Viaţa literară în Europa centrală, de est şi de sud-est. Orientări, privire generală, informaţii (la Casa Literaturii, Viena); Identitatea culturală a Europei Centrale în operele autorilor evrei de limbă germană (proiect franco-german de cooperare PROCOPE); Germania, Austria şi Europa Centrală. Pentru o geopolitică a transferului cultural în noua Europă Centrală (la Scoala de Inalte Studii în Stiinţele Sociale, Paris); Lexiconul germaniştilor (Arhiva literaturii germane, Marbach am Neckar) etc.

 

 

Contribuții științifice de referință

 

Volume

1. Corbea-Hoişie, Andrei. Czernowitzer Geschichten. Über eine städtische Kultur in Mittel(Ost)europa. Böhlau Verlag (2003).

2. Corbea-Hoişie, Andrei. La Bucovine. Éléments d’histoire politique et culturelle. Institut d’Études Slaves (2004).

 

Articole

1. Corbea-Hoişie, Andrei. Czernowitz: der imaginierte “Westen im Osten”. Studien Verlag (2002).
2. Corbea-Hoişie, Andrei. Ein Literatenstreit in Czernowitz (1939-1940). “Études germaniques (2003).
3. Corbea-Hoişie, Andrei. Städtische und nationale Nachbarschaften im Spiegel der Literatur. Konrad Adenauer Stiftung (2004).
4. Corbea-Hoişie, Andrei. «Eislaken auf Transnistriens Feldern». Shoah und Transnistrien in der Lyrik der Czernowitzer Dichter. Zu Klampen Verlag (2006).
5. Corbea-Hoişie, Andrei. Die Czernowitzer Gemeinschaft (1928-1930). Zur Bestandaufnahme des “kulturellen Feldes” deutscher Sprache in der Bukowina der Zwischenkriegszeit. IKGS Verlag (2007).
6. Corbea-Hoişie, Andrei. Czernowitz, Cernauti, Tshernovtsi, Tshernivtsi : les représentations sociales d’une identité multiple. Editions Belin (2008).
7. Corbea-Hoişie, Andrei. Czernowitz 1892. Die imagologische Projektion einer Epochenschwelle. Francke Verlag (2010).
8. Corbea-Hoişie, Andrei. Negative Galizien-Klischees in der Bukowiner Öffentlichkeit vor dem 1. Weltkrieg. Presses Universitaires François-Rabelais (2010).
9. Corbea-Hoişie, Andrei. Ein letzter Ödipus. Bemerkungen zu Gregor von Rezzoris „italienischer“ Novelle Affenhauer, in  Von der Kulturlandschaft zum Ort des kritischen Selbstbewusstseins. Italien in der österreichischen Literatur, hrsg. von Manfred Müller und Luigi Reitani, Lit Verlag, Wien/Berlin (2011).
10. Corbea-Hoişie, Andrei. „Wolfsangst“, Ödipus und Kain. Zum Tagebuch des jungen Gregor von Rezzori, in Angst. Lähmender Stillstand und Motor des Fortschritts, hrsg. von Dietmar Goltschnigg, Stauffenburg Verlag, Tübingen (2012).

 

 

Alte publicații

 

1. Dezastre, rezistenţă şi “transcendenţă iudaică”. Insemnări despre opera lui Norman Manea , în Contribuţia scriitorilor evrei la literatura română , coord. de Henri Zalis, Caietele “Viaţa Românească” nr. 2 (2001), p.131-139; versiune germană sub titlul Desaster, Widerstand und “jüdische Transzendenz”. Zum Werk von Norman Manea, in Erinnerte Shoah. Die Literatur der Überlebenden, hrsg. von Walter Schmitz, Thelem, Dresden 2003, p. 385-395.

2. Imposibila “fuziune a orizonturilor” , prefaţă la Jean Bollack: Sens contra sens. Cum citim? , Ed. Polirom, Iaşi 2001, p. 5-10.

3. “Gedächtnisort” Maghrebinien. Eine Lesehypothese, in Die Verortung von Gedächtnis , hrsg. von Moritz Csaky, Peter Stachel, Passagen Verlag, Wien 2001, p. 151-162; reluat sub titlul Maghrebinien – Ein Gedächtnisort ex negativo, in “Austriaca” nr. 54 (2002), p. 11-24 ; versiune românească sub titlul Memoria “Maghrebiniei ” lui Rezzori. O ipoteză de lucru, în Cultura memoriei în Europa Centrală, coord. de Ciprian Vâlcan, Ilinca Ilian, Editura Universităţii de Vest, Timişoara 2005, p. 45-58.

4. Von Bildungsbürger zum Intellektuellen. Zum Profil der “Czernowitzer Zivilisation”, in “Wörter stellen mir nach, ich stelle sie vor”. Dokumentation des Ludwigsburger Symposium “100 Jahre Rose Ausländer”, hrsg. von Michael Gans, Roland Jost, Harald Vogel, Schneider Verlag Hohengehren, Baltmannsweiler 2002, p.33-38.

5. Postfaţă  la Max Frisch: Homo faber , trad. de Mara Giurgiuca, Ed. Polirom, Iaşi / Bucureşti 2002, p. 221-228.

6. Jüdische Identität bei Karl Emil Franzos. Glossen zu einem Manuskript aus dem Jahre 1868 , in Jüdische Identitäten in Mitteleuropa. Literarische Modelle der Identitätskonstruktion , hrsg. von Armin Wallas, Max Niemeyer Verlag, Tübingen 2002, p. 159-170.

7. Postfaţă  la Max Frisch: Eu nu sunt Stiller , trad. de Ondine-Cristina Dascăliţa, Ed. Polirom Iaşi / Bucureşti 2002, p.433-437.

8.”Die Liebe zum Denken, die Freude zum Wagen”. Anmerkungen zur Valeriu Marcus Publizistik, in Valeriu Marcu: “Ein Kopf ist mehr als vierhundert Kehlköpfe”. Gesammelte Essays, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 2002, S. 9-21.

9. Cuvînt înainte la ediţia în limba română la Proză din cealaltă viaţă. Friedrich Hölderlin şi apropiaţii săi, ediţie originală de Alain Preaux, trad. de Irina Airinei, Ed. Compania, Bucureşti 2002, p. 7-11.

10. Bukowina als Symptom. Marginalien zu Mariana Hausleitners Buch “Die Rumänisierung der Bukowina”, in Nation und Nationalismus in Europa. Kulturelle Konstruktion von Identitäten (Festschrift für Urs Altermatt) , hrsg. von Catherine Bosshart-Pflüger, Joseph Jung und Franziska Metzger, Verlag Huber, Frauenfeld/Stuttgart/Wien 2002, S. 481-490.

11. Schmuggelware. Zur biographischen Wende in der Celan-Forschung, in Stundenwechsel. Neue Perspektiven zu Alfred Margul-Sperber, Rose Ausländer, Paul Celan, Immanuel Weissglas, Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Hartung-Gorre Verlag, Paideia, Iaşi/Konstanz/Bucureşti 2002, p. 143-164. Reluat în: Lectures d’une oeuvre. Die Niemandsrose, Paul Celan , coord. par Marie-Hélène Quéval, Editions du Temps, Nantes 2002, p. 67-88.

12. Intre “culmile artei” şi “mocirlele sexului”. Reflecţii asupra lumii “pianistei” Erika Kohut, in SL 7-9 (2003), p. 232-240.

13. Paul Langfelder; Lothar Rădăceanu; Tudor Vianu, in Internationales Germanistenlexikon 1800-1950, hrsg. von Christoph König, Verlag Walter de Gruyter, Berlin/New York 2003, vol. II, p. 1058-1059, vol. III, p. 1455-1456, p. 1940-1942.

14. Politik, Öffentlichkeit und Geld in der kakanischen Provinz. Eine Affaire im Czernowitz des beginnenden 20. Jahrhunderts, in Brücken schlagen. Studien zur deutschen Literatur. Festschrift für George Guţu, IKGS Verlag, München 2004, p. 91-103.

15. Postfaţă la Theodor W. Adorno : Teoria estetică (vezi 3.17), Ed. Paralela 45, Piteşti/Bucureşti 2005, p. 471-482.

16. Der Tag : Rose Ausländers Publikationsorgan in Czernowitz, in « Gedichte » de Rose Ausländer, coord. par Jacques Lajarrige et Marie-Hélène Queval, Editions du Temps, Nantes 2005, p. 27-42.

17. Mythos Czernowitz  în « Österreichische Zeitschrift für Volkskunde », Bd. LXI (Neue Serie), H. 4 (2007), p. 415-428;  reluat sub titlul Zum mystifizierten Erinnerungsraum Bukowina în Die «Wahrheit» der Erinnerung, hrsg. von Eleonore Lappin & Albert Lichtblau, Studien Verlag, Innsbruck 2008, p. 132-141.

18. Paul Celan und Walter Benjamin, in  « Czernowitz bei Sadagora ». Identitäten und kulturelles Gedächtnis im mitteleuropäischen Raum, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza”, Hartung-Gorre Verlag, Iaşi/Konstanz 2006, p. 203-214; reluat în Zwischeneuropa-Mitteleuropa. Sprache und Literatur in interkultureller Konstellation, hrsg. von Walter Schmitz in Verbindung mit Jürgen Joachimsthaler, Thelem, Dresden 2007, S. 266-275.

19. « Du bist ein Deutscher. Deutscher mosaischen Glaubens » – Zum Deutschnationalismus von Karl Emil Franzos, in Karl Emil Franzos. Schriftsteller zwischen den Kulturen, hrsg. von Petra Ernst, Studien Verlag, Innsbruck/Wien/Bozen 2007, p. 51-58.

20. Die kanonische Chance. Zum Verhältnis der deutschsprachigen Literatur Rumäniens zur binnendeutschen Literatur, in Minderheitenliteraturen – Grenzerfahrung und Reterritorialisierung. Festschrift für Stefan Sienerth, hrsg. von George Gutu, Ioana Craciun, Iulia Patrut, Paideia, Bucuresti 2008, p. 289-300.

21. Postfata, in Paul Celan : Meridianul si alte proze, EST-Samuel Tastet Editeur, Paris/Bucarest/Jerusalem, 2009, p. 87-114;

22. Liaisons dangereuses: Ernst Jünger und Valeriu Marcu, in Ernst Jünger – eine Bilanz, hrsg. von Natalia Zarska, Gerald Diesener, Wojciech Kunicki, Leipziger Universitätsverlag, Leipzig 2010, S.418-431.

23. Zu den Gedichten Immanuel Weissglas’ im Österreichischen Literaturarchiv, in Immanuel Weissglas (1920-1979). Studien zum Leben und Werk, hrsg. von Andrei Corbea-Hoisie, Grigore Marcu, Joachim Jordan, Ed. Universitatii « Alexandru Ioan Cuza », Hartung-Gorre Verlag, Iasi/Konstanz 2010, S. 13-38.