 |
| CB
| şi aduse lor avuţia-şi, 19grăi: „Daţi şi mie despusul acesta, de spre carele se-aşu pune mînile se priimească Duhul Svîntu”. 20E Petru zise cătră-nsul: „Argintul tău cu tine se fie întru perire, căce darul Domnului pare-ţi cu argintul a-l cîştiga! 21Nu ţi-e parte, nece soarte întru cuvintele aceastea; caporu inima ta nu e direaptă naintea lu Dumnezeu. 22Pocăiaşte-te, amu, de realele sale aceastea şi roagă-
| CP
| | aduse lor avuţie, grăi: „Daţi şi mie putearea aceasta, cum spre carele voiu pune mîinile să priimească Duh Sfînt”. E Pătru zise cătră-nsul: „Argintul tău cu tine să fie în perire. Au părutu-ţe-au că darul lu Dumnezeu cu argint a-l cîştiga? N-ai tu parte, nece soarte în cuvintele aceastea că, amu, inima ta nu iaste dereaptă înaintea lu Dumnezeu. Pocăiaşte-te, amu, de răul tău acesta şi te roagă | |
|
