 |
CB
| „Despunetoriule, Tu Doamne, cel ce fapt-au ceriul şi pămîntulu şi marea şi tot ce e întru ia,21 25ce Duhul Svîntu cu rostul părintelui nostru, lu David pruncului tău zis-ai: dereptu ce împruorară-se limbile şi oaminii învăţară-se deşartelor? 26Nainte stătură împăraţii pămîntului şi judecii adunară-se depreună spre Domnul şi spre Hristosulu lor.22 27Adunară-se, adevăru, întru cetatea aceasta, spre Svîntul prunciul tău Isus, cela ce-l unseşi,
| CP
| „Despoetoare, Tu Dumnezeu, cela ce-ai fapt ceriul şi pămîntul şi marea şi toate ce-s într-însa, ce cu Duhul Sfînt ce cu rostul lu David feciorului tău ziseşi: derep ce împruorară-se limbile şi oamenii învăţîndu-se deşartelor? Înainte stătură împăraţii pămîntului şi judeaţele adunară-se depreună spre Domnul şi spre Hristosul lui. Adunară-se, amu, deadevăr, în cetatea aceasta spre Sfîntul feciorul tău, Isus, cela ce unse23
|
 | 21 Ps. 146, 6, în PS.S 145, 6: „cel ce féce ceriul şi pămăntul, maré şi toate ce-într’ănsă”.
22 Ps. 2, 1-2, în PS.S: „Derep-ce încetiră-se limbile, şi oamerii învăţăndu-se deşarteloru? / Înrainte stătură împăraţii pămăntului, şi boiarii adurară-se depreură spre Domnul şi la hristosul lui”.
23 În CP se pare că s-a înţeles că Irod, Pilat şi gloata l-au uns pe Isus şi nu că împotriva lui Isus, cel uns, s-au coalizat Irod, Pilat şi gloata. Chiar dacă este absurd, felul în care este scris textul, mai ales persoana perfectului simplu, nu permite o altă lecţiune. | |
|