 |
| CB
| aflară de stînjeni cincisprezeace. 29Temea-se se nu cumva întru prundu locu se cază din nasul corabiei lepădară cătuşi patru, rugămu-ne se ziuo fie. 30E corăbiiarii cerea se scape din corabie şi spînzurămu luntrea în mare, cu părearea că din nasu vremu cătuşile tinde. 31Zise Pavel sutaşului şi voinicilor: „Se nu aceştea fi-vrea în corabie, voi a vă mîntui nu putea-vreţi!” 32Atunce voinicii tăia-
| CV
| şi aflară 15 stînjeni. Temea-se se nu cumva cădemu în locul cela dinrainte şi din nasul corabieei lepădară 4 cătuşi, rrugamu-nă dzuo să fie. E corabnicii ceindu se fugă din corabie, spîndzurară luntria în mare cu păreare că din nasu vremu cătuşi tinde. De aci dzise Pavelu sutaşului şi voiniciloru: „Se nu lăcuire aceştia în corabie, voi a vă mîntui nu puteţi!” Şi atunce voinicii tăiară
| CP
| aflară stînjeni cincisprăzeace. Ce să temea să nu cumva să cază în loc de prăpad, de nasul corabiei aruncăm cătuşi patru, rugămu-ne să fie zio. Corabnicilor socotitu lă era să fugă den corabie şi jos legară luntrile în mare, părea-lă că de nas vrea cătuşile să tinză. Zise Pavel sutaşului şi voinicilor: „Să nu fure tu132 aciia în corabie, voi a vă spăsi nu puteţi!” Atunce voinicii tăiară
|
 | | 132 Nu e de acceptat o lecţiune furetu, de aceea, probabil că tu era urmat de ţi (eventual scris t8]i), omis la tipărire. | |
|
