 |
| CB
| 21de mărturisescu ovreailor şi grecilor de ce e cătră Domnulu pocaanie şi de credinţă ce e cătră Domnul nostru Isus Hristos. 22Şi adecă, eu, cu Duhul viniu întru Ierusalim ce întru elu tîmpla-mi-se-va nu ştiu, 23însă ca Duhul Svîntu prin toate cetăţile mărturisi-mi, grăi că legături mine şi scîrbii aşteaptă. 24Ci nece unu cuvîntu facu nece amu sufletul mieu cinstitu sene ca se fîrşescu alergarea mea cu bucurie
| CV
| şi mărrturusiiu iudeiloru şi eleniloru cea ce e cătră Dumnedzeu pocaanie şi credinţa ce e cătră Domnul nostru Isus Hristos. Şi acmu eu legatu su cu Duhul de viiu întru Ierusalim şi nu ştiu ce mi se va tîmpla într-î[n]su. E însă cum Duhul Sfîntu prin toate cetaţile mărrturiseaşte şi grăiaşte că legături şi scîrbi menre aştiaptă-me. Ce nece urul cuvîntu nu facu nece amu sufletul mieu mai ci[n]stitu mie cum se sfîrşescu currerea mia cu bucurie
| CP
| | derept să mărturisesc iudeilor şi elinilor ce e de cătră Dumnezeu pocăinţă şi ce e de credinţă cătră Domnul nostru Isus Hristos. Şi acmu legatu-s de Duhul a mearge în Ierusalim, e întru aceaia ce mi se ca tîmpla nu ştiu, ce mai vîrtos că Duhul Sfînt prespre toate cetăţile mărturiseaşte grăind că legare şi scîrbi mă aşteaptă. Ce însă, nece un cuvînt nu fac n-am sufletul mieu a cinsti ce să sfîrşesc curărea mea cu bucurie | |
|
