 |
| CB
| tă faţa pămîntului, zis-au nărocită vreame şi hotară vieţeei loru. 27Şi a ceare Zeul, se, amu, ceare-l-voru elu şi afla-l-voru a mearge, amu, nu departe iaste de unul cineşcu di noi fiindu. 28De elu, amu, viem şi ridicămu-ne şi semu. ¤ Ca şi neşte dintr-ai voştri cărtulari ziseră «Căruia, pre Zeu, şi gintu semu».110 29Amu,111 fiindu lu Dumnezeu, nedeatori sintem a preceape aurul sau argintul sau petriloru
| CP
| faţa pămîntului menita vreame nărocita şi hotarăle viaţeei lor. Ceareţi Domnul că să cerşuret el afla-l-vreţi, purcezînd, amu, nu e departe nece de unul fieşicare de noi fiind. De la el amu înviem şi rădicaţi sîntem. ¤ Ca şi alţii de cărtularii voştri ziseră: «Ce de rudă sînt». Ruda fiind a lu Dumnezeu, nu sem datori a părearea de aur sau de argint sau de piatră
|
 | 110 V. Segond, p. 1252, nota 2.
111 Prin haplografie, lipseşte începutul versetului. | |
|
