 |
| CB
| ră cătră no[i]”. 12Menia, amu, pre Zău, Varnava Diă, Pavel Ieremie, că, pre Zeu, acela era începătoriu cuvîntului. 13Giunghetoriul Deelu87 fiindu naintea cetăţiei lor giunci şi cununi la poartă adusă cu gloate vrea se-i giunghe88. 14Auziră apostolii Varnava şi Savel, sparsără cămeşile sale, săriră întru gloată chemîndu 15şi grăindu: „Bărbaţi, ce aceasta faceţi? Şi noi în seamine chinuiţi
| CP
| cătră noi!” Meniia, amu, Varnava, Dia, e Pavel, Ermia, derep ce era începătoriu cuvîntului acela. E cumîndătoriul Diei fiind înaintea cetăţiei lor junci şi cununi aduseră la poartă gloatele vrea să junghe. Ce auziră apostolii Varnava şi Pavel, deaderă a-şi sparge veşmintele sale, săriră întru gloate chemînd şi grăind: „Bărbaţi, derep ce aceastea faceţi? Şi în podoabă chinului lui
|
 | 87 Este mai puţin plauzibilă lecţiunea de elu, chiar în cadrul unei copii această confuzie cu genitivul substantivului Zeus fiind mai dificil de acceptat atît timp cît textul martor era prezent.
88 Nota curioasă a întîmplării vine nu atît din aceea că Pavel şi Barnaba au fost confundaţi cu Hermes şi Zeus, cît din faptul că aceasta se întîmpla în Listra, nu departe de locul unde Filemon şi Baucis i-au văzut întrupaţi pe Zeus şi Hermes. | |
|
