 |
| CB
| luat-au ce văzut-au şi căzut-au la cei ce n-au ştiutu. Unde iaste, Iade, biruirea, unde iaste veninul morţiei? Învise Hristos şi căzut-au dracii. Învis-au Hristos şi în viiaţă vieţuiaşte. Învis-au Hristos şi morţii, nice unul în groapă. Hristos, amu, din morţi sculă-se începătoriu morţilor fu. Aceluia e măriia şi ţinearia în veacul de veacu adevăratu. Totu slava. Amin.
CS
celuia ce vedea şi căzu întru ce nu ştiia. Unde ţi-i, moarte, acolo? Unde ţi-i abiruirea? Învise Dumnezeu şi tu pogoritu fuseşi. Învis[e] Dumnezeu şi căzură dracii. Învis[e] Dumnezeu şi viiaţă vie şi se bucurară îngerii. Învise Dumnezeu, nece unul mortu nu-i în groapă. Dumnezeu învis[e] dentru morţi, începătura morţilor fu. Aceluia-i ţirutul şi slava în veacu. Adevăru! | |
|
