 |
| CB
| 4Spre bucuraiu-me foarte că aflaiu den feciorii tăi îmblîndu întru deadeveritu, cumu poroncită luaiu de l[a] Tatăl. 5Şi acmu, rogu-te, Doamnă, nu ca porîncită noao scriu ţie, ce de ceaia ce avemu dintîiu: să iubimu soţu cu soţul. 6Şi aceasta iuboste se îmblămu pre poroncitele lui. Aceasta iaste poroncita cumu auzitu dintru întîiu,
| CP
| | Bucuratu-m-am foarte că aflat-am de feciorii tăi îmblînd întru deadevăr, ce ca-m priimit porîncita de la Tatăl. Şi acmu, rogu-te, Doamnă, nu că porîncită noao scriu ţii, ce aceaia ce-şi ne avem de întîiu: de să ne iubim unul cu alalt. Şi aceasta iaste iubirea cum să îmblăm după porîncitele lui. Aceastea sînt porîncita ce c-aţi auzit de întîiu, | |
|
