CB
| acie zicîndu duseră-se ovreaii multu aibîndu întru sineş cearere140. 30Preafu Pavel anul totu cu al său preţu şi-i priimiia toţi cine veniia cătră elu, 31spunea de-Mpărăţiia Domnului şi învăţa de cealea ce era de la Domnul Isus Hristos cu toată cutezarea neapăratu. ¤
[Spunerea la Epistola lui Iacob] Pre Zeu, însuş Iacov aceasta scrie fietoriloru den doaosprezeace neamure ce semănatu-se-au
|
CV
| elu dzise acelora şi duseră-se iudeii multă aibîndu întrebare întru sinre. Şi lăcui Pavel în totu anul cu al său preţu şi-i făgăduiia toţi cîţi venriia cătră elu, propoveduiia Împărăţiia lu Dumnedzeu şi învăţa cealea ce su de Domnul Isus Hristos cu toată cutedzarea neapăratu.
Însuşi Iacovu aceastea scrie celora ce sîntu din doaosprădzeace neamure semăraţi
|
CP
| zise acelora duseră-se iudeii mult aibînd întru sine socotire. Fu Pavel doi anii întru toată a sa mîzdă şi priimi toţi veniţii cătră-nsul, propoveduind Împărăţiia lu Dumnezeu şi învăţa ce e de Domnul Isus Hristos cu toată îndrăznirea neapărată. ¤
Spunerea tremesul lu Iacov
Pre Zeu, însuşi Iacov aceastea scrise celor doaosprăzeace semenţe fiind în sămănătură
|
 |
140 Versetul acesta lipseşte din Vulgata sixtină, apare în cea clementină, şi este caracteristic versiunilor occidentale. |