 |
| CB
| e însuşi întră întru gloată, întreba-se cu ovreaii. 20Rugîndu era elu de multe vremi se fie la dinşii. Nu făgădui-se, 21ce dezlegă-se, zise (că „Amu, cade-mi-se toate praznicile ce vinu se facu întru Ierusalim.)115 Rutesu, amu, întoarce-mă-voiu cătră voi Dumnezeu vruindu”. Şi dezlegă-se de Efesu. ¤ 22Şi deştinse întru Chesarie, mearse şi sărută beseareca, deştinse întru Antiohiă
| CV
| e însuşi întră întru gloată şi se pîrriia cu iudeii rrugîndu-l elu de multă vreame se fie la ei. Şi nu se giurui, ce dezdzise-se loru şi dzise: „Cade-mi-se întru toate praznicele cialea ce vi[ru] (...)
| CP
| e însuşi se duse în gloată, întreba-se cu iudeii. Ruga-se lui de multă vreame să fie într-înşii. Nu se făgădui-se ce lepăda-se, zicea lor că: „Mi se cade în toate praznice a veni să fac în Ierusalim, iară să mă întorc cătră voi, să Dumnezeu vrure.” Şi se purtă den Efes. ¤ Şi deştinse întru Chisaria într-înşi, sărută beseareca şi deştinse întru Antiohia
|
 | | 115 Fragmentul lipseşte din Vulgata, dar apare în versiunea slavă. | |
|
