 |
| CB
| 18E neştine din Picuriia şi din Stocu filosof108 întreba-se cu nusul şi unii grăiia: „Ce, amu, va chealfedul acestu se grăiască?” E [a]lţii: „Striini şi draciloru pare-lă-se spunetoriu a fi”, că Isus şi îmvierea binevestiia. ¤ 19Podmiră elu spre Arie lui Ghiiaţă, duseră-lu grăindu: „Putem a înţeleage ce nouitu e acesta, de tine grăită învăţătură, 20striină, amu, oarecarea bagi întru urechile noastre?
| CP
| cu alţii de la epicurii şi de la stoic filosof întreba-se cu nuşii, şi alţii grăiia: „Ce, amu, veri cu înşelătorii aceştea să grăeşti?” e alţii: „Striini draci părea-lă propoveadnici a fi că Isus şi înviere dulce-vestesc”. Luară el la Ariei Led ducîndu-l, grăia: „Putem înţeleage ce e de nou această învăţătură de ale tale cuvinte şi învăţături, de laturi alte băgaşi întru urechile noastre?
|
 | | 108 Epicureii, care alungaseră zeii din viaţa comună, nu se puteau decît împotrivi intervenţionismului şi învierii predicate de Pavel, de asemenea stoicii care, la rîndul lor, considerau că omul, edificat sub rigorile unei discipline atent urmărite, îşi este autosuficient. | |
|
