 |
| CB
| parte de Machedonia, cetate colonia. Eramu întru aceaia cetate lăcuindu zile oarecîte. 13E-n ziua sîmbeteei eşimu afară din cetate pri lîngă rriu, iuo părea-ni-se rugătoare a fi şi şezum, grăimu cu ceia103 ce adunămu-ne noi. 14Şi oarecare muiare, numele-i Lidiia104, dim Porfiropolea105, din cetatea tiatirească, cinstindu Zeul auziia ei Domnulu deşchise-i inima a lua aminte grăitele de la Pavel.
| CP
| parte Machedoniei, cetatea Colonia. Deaci eram într-aceaia cetate lăcuind oare cîte zile. Ce întru o zi de sîmbătă eşim afară den cetate lîngă rîu gătind rugăciuni a fi şi şezum, grăiam; deştingea cătră noi. Şi o muiare în numele Dia106 Porfipolea, cetatea Tiatirsca, cinstind Dumnezeu auziia, deşchise-i Dumnezeu inema ei, luo aminte cuvinte de la Pavel.
|
 | 103 În Vulgata apare mulieribus.
104 Este foarte probabil ca numele să derive din etnonim.
105 Deşi textul este greşit, nu se poate spune că traducătorii români nu au tradus exact în acest punct. Femeia în discuţie era vînzătoare de stofe de purpură, ceea ce în textul grecesc apare redat prin porfurovpwli", la care textul intercalat din CB prezintă porfiropol1, precedat de wt.
106 Este posibil textul pe care l-a prelucrat diaconul să fi conţinut o grafie precum numelidya, eventual cu o spaţiere care putea induce în eroare, ceea ce a condus către lecţiunea care se observă. Coresi nu a observat, însă, că prepoziţia cerea substantiv nearticulat (conform situaţiei care apare în textele vechi), lucru care i-ar fi permis să treacă peste presupusa segmentare înşelătoare. Acest exemplu arată, încă o dată, că procesul de consultare a altor texte (româneşti şi străine) nu era constant. De altfel, textul coresian stîrneşte bănuiala că acesta a considerat că Dia Porfiropolea ar fi numele femeii, după care se arată provenienţa acesteia, fără a se marca acest fapt prin prepoziţia din. | |
|
